Rãzboiul împotriva femeilor

Acest articol se dedicã tuturor femeilor. Cred cã putem sã ne bucurãm de tara si de societatea unde ne-am nãscut. Desigur asta nu este societatea Suedezã, unde bãrbatul o sã-si ia concediu de paternitate si o sã stea cu copiii acasã, dacã sotia primeste mai mult. Dar existã societãti unde lucrurile sunt cu mult mai grave si despre exemplul ãsta vreau sã vorbesc – Afganistan.

În Afganistan interdictiile impuse de Talibanil pentru femei sunt:

Interzicerea de a lucra în afara casei. Aceasta se aplicã la toate profesiile cu exceptia medicilor si infirmierelor (într-un numãr restrîns).

Interzicerea a orice activitate în afara casei, cu exceptia dacã esti acompaniatã de un mahram (Un parinte bãrbat, frate sau sot).

Interzicerea femeilor de a negocia cu comersanti de gen masculin.

Interzicerea pentru femei de a fi lecuite de un medic bãrbat.

Interzicerea femeilor de a studia si de a merge la scoalã, universitate sau altã institutie pedagogicã. (Talibanii au schimbat scolile pentru fete în seminare religioase)

Obligatia de a purta un lung vual din cap pînã în picioare.

Riscul de a fi biciuitã, bãtutã sau înjuratã verbal dacã nu esti îmbrãcatã în conformitate cu legile musulmane a Talibanilor, sau dacã nu esti acompaniatã de un mahram.

Biciuire publicã dacã se vãd gleznele de sub vual.

Lapidarea în public a tuturor femeilor care au avut rapoarte sexuale în afara cãsãtoriei.

Interzicerea de utilizare a produselor de frumusete (Multe femei care au fost surprinse cu unghiile vopsite, li-au fost tãiate degetele)

Interzicerea de a vorbi sau a strînge mîna unui bãrbat non-mahram.

Interzicerea pentru femei de a rîde cu voce tare ( Nici un strãin nu trebuie sã audã vocea unei femei)

Interzicerea de a purta încltãminte pe tocuri ( Nici un om nu trebuie sã audã pasii unei femei)

Interzicerea de a urca în taxi fãrã mahram.

Interzicerea de a participa la radio, televiziune, sau rasamblãri publice de orice naturã.

Interzicerea de a face sport sau a intra într-un club sportiv.

Interzicerea de a urca pe bicicletã sau motocicletã chiar fiind acompaniatã de un mahram.

Interzicerea de a purta haine de culori aprinse. Pentru Talibani aceste culori au o atractie sexualã.

Interzicerea pentru femei de a se reuni cu ocazia sãrbãtorilor sau cu alt scop de odihnã.

Interzicerea de a spãla hainele pe malul rîului sau într-o piatã publicã.

Modificare denumirilor strãzilor care contineau numele de « femeie ». Spre exemplu, « grãdina femeilor » a fost renumitã « grãdina primverii ».

Interzicerea pentru femei de a iesi la balcoanele caselor lor.

Toate ferestrele trebuie sã fie întunecate pentru ca nici o femeie sã nu fie vãzutã din stradã.

Interzicerea unui croitor bãrbat de a lua mãsurile unei femei.

Interzicerea de a merge în bãile publice.

Interzicerea la bãrbati si femei de a merge în acelasi autobus. La ei autobusele sunt pentru bãrbati sau numai pentru femei.

Interzicerea de a fotografia sau a filma o femeie (chiar pentru manifestatii ca cãsãtoria)

Interzicerea de a pune imagini cu femei în ziare sau cãrti si nici pe peretii propriei case.

***

Iata înca o istorie trista a unei tinere afgane, luata de pe situl Pro TV

http://m.protv.md//stiri/international/a-fost-biciuita-si-lovita-cu-picioarele-apoi-i-au-taiat-nasul.html

Poveste cutremuratoare in Afganistan unde o fata de numai 17 ani a fost mutilata de sotul ei. Barbatul i-a taiat nasul si urechile. Asta dupa ce, impreuna cu alti membri ai familiei, a batut-o cu biciul si picioarele ani la rand.

Bebe a fost mutilata drept pedeapsa ca a fugit, satula de chinurile la care era supusa de membrii familiei sotului ei. Bebe s-a casatorit fortat la varsta de 12 ani. Mariajul ei este rezultatul unui obicei tribal numit « baad » . Potrivit acestuia o fiica poata fi facuta « cadou », drept recompensa pentru o ofensa sau o crima comisa de un membru al familiei fetei. Fetele date « cadou » in cadrul ritualului « baad » sunt considerate sclave. Asta i s-a intamplat si lui Bebe: a fost fortata sa doarma in grajd, la un loc cu animalele, iar bataile si durerea au devenit parte din viata ei. Bebe a reusit sa evadeze din iadul in care a ajuns fara voia ei, insa a fost capturata, in cele din urma, de familia sotului. Acesta a primit ordin sa-i desfigureze fata. In timp ce cumnatul ei o tinea imobilizata la pamant, sotul ei i-a taiat nasul si urechile si a lasat-o sa sangereze pana la moarte. Dand dovada de un curaj incredibil, Bebe s-a tarat, pur si simplu, pana la casa unchiului ei. Acesta a refuzat sa o ajute si i-a trantit usa in nas. Cu ultimele puteri, fata a ajuns la casa bunicului ei, care l-a contactat pe tatal acesteia. Transportata de urgenta la un spital afgan, medicii de acolo au constatat ca nu pot sa ii trateze ranile si i-au sugerat tatalui sa o transporte in provincia Oruzgan, la Forward Operating Base Ripley, o baza militara americana. Extrem de speriata, Bebe nu a vrut sa fie ingrijita decat de femei. Tanara a avut nevoie de doua luni si jumatate de spitalizare. Incet-incet, a inceput sa-si recapete increderea in sine si sa povesteasca chinul prin care a trecut. Impresionati de povestea ei, medicii americani s-au oferit sa-i reconstruiasca benevol fata. Jeff Lewis, un chirurg Air Force, a marturisit postului de televiziune american ABC ca a fost profund impresionat de povestea lui Bebe: « A fost un gest barbar si extrem de socant, ca cineva a putut sa-i faca acestei fete asa ceva. Nu am mai vazut asa ceva pana acum. Sunt surprins ca inca exista astfel de probleme in lume. » Bebe sta acum la un adapost secret a victimelor violentei in familie condus de Manizha, o femeie afgana, si de Esther Hyneman, din New York. Povestea ei atat de cutremuratoare nu este singulara… Adapostul lui Manizha, deschis in 2007, a ajutat pana acum 1.500 de femei afgane, victime a abuzurilor crunte la care au fost supuse in familie. Si, in ciuda cicatricilor – provocate fie de loviturile de pumni, cutite, arsuri sau elctrosocuri – femeile de la acest adapost se pot considera norocoase. Milioane de femei afgane sunt zilnic torturate, chiar din copilarie. Mai mult decat atat, « 90% dintre femeile afgane au experimentat, intr-o forma sau alta, un tip de incalcare a drepturilor omului, iar 15 milioane de femei au probabil nevoie de ajutorul nostru », spune Manizha. « Nu puteti parasi Afganistanul! », este strigatul disperat de ajutor din partea lui Manizha catre armata americana. Ca femeile de aici sa aiba sansa unui viitor mai bun, este nevoie « de multa educatie si multa rabdare din partea comunitatii internationale », completeaza aceasta. In fundal, femei care poarta pe chipuri si trupuri urmele unei vieti chinuie isi scutura capul, in semn de aprobare.